Coord. Anca SÎRGHIE
Din prezent spre viitor. Caiete Cioran. Ediția 2024
ISBN 978-606-616-442-1
Sibiu, 2025
14,5x20,5 cm
344 pag.

    „Nu mă uitați când mergeți la Rășinari”

    Noi – rășinărenii – suntem privilegiați să trăim într-un loc cu o istorie bogată și cu un patrimoniu cultural remarcabil, localitatea Rășinari fiind în topul celor mai frumoase destinații rurale din lume, titlurile internaționale fiind acordate de Organizația Mondială a Turismului.
    Rășinariul se distinge printr-o moștenire culturală bogată și printr-un patrimoniu religios deosebit. Două personalități marcante ale literaturii naționale și universale, Octavian Goga și Emil Cioran, s-au născut în Rășinari, fapt ce este o onoare deosebită pentru întreaga comunitate.
    „Nu mă uitați când mergeți la Rășinari”, îi spunea filosoful Emil Cioran în decembrie 1958 lui Relu Cioran, fratele lui mai mic cu 3 ani, rămas acasă, ca un mesaj pentru toți rășinărenii și în primul rând pentru cei care reprezentăm această frumoasă localitate.
    Noi, rășinărenii prezentului, nu-l uităm, ci organizăm anual, în memoria filosofului, Colocviile Internaționale Emil Cioran la Primăria comunei Rășinari, în sala care îi poartă numele, cu sprijinul unor oameni inimoși, un eveniment amplu, internațional, de bogată trăire emoțională.
    Legat de Rășinari și de casa copilăriei sale, filosoful Emil Cioran, care a devenit o remarcabilă personalitate europeană, îl povățuia pe prietenul său, Bucur Țincu, în martie 1971: „Mai ales, nu părăsi casa de la Rășinari. Nu-ți pierde curajul. O să vezi că totul va fi aproape ca înainte. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să mergi acolo. Cred că ți-am mai scris că satul ăsta e singurul care mi‑ar plăcea să-l revăd cândva. Restul mi-a devenit cu totul străin.”
    Mărturiile dorului de sat și de viața trăită acolo sunt impresionante pentru filosoful Emil Cioran: „Singură, imaginea copilăriei noastre a supraviețuit naufragiului, dintre toate amintirile” și „...o să revăd oare, vreodată, locurile astea? Poate.”
    Cu gândul la Emil Cioran vă spun că este o mare onoare și responsabilitate pentru mine – în calitate de primar – să scriu aceste rânduri în Caietele Cioran 2024, a căror apariție a fost coordonată de doamna Anca Sîrghie, și țin să le mulțumesc tuturor celor care ne ajută să nu-l uităm pe filosoful Emil Cioran.

Cu respect,
Bogdan BUCUR,
Primar al Comunei Rășinari

     CUVÂNT ÎNSOȚITOR Un eveniment aniversar

     Colocviul Internațional „Emil Cioran” de la Sibiu – Rășinari a ajuns la cea de‑a XXX‑a ediție, fapt care ne determină să facem o retrospectivă oricât de sumară, dar necesară spre a sublinia ideea că semnificația identitară a acestui eveniment este bine înțeleasă nu numai de către organizatorii lui, ci și de admiratori sau exegeți din lumea largă, care participă la el.
     Din începuturi, evenimentul a fost onorat de personalități ale criticii, filosofiei și ale literaturii. Cum știm de‑acum, interesul față de „gânditorul rășinărean clasicizat la Paris” a crescut exponențial în deceniile postdecembriste, mai cu seamă datorită Editurii Humanitas, care a pus, treptat, pe piața culturală opera integrală a lui Cioran, inclusiv texte inedite. Mai mult, în 2011, la centenarul nașterii filosofului, cu totul remarcabilă a fost publicarea sub egida Academiei Române, a Fundației Naționale pentru Știință și Artă, precum și a Muzeului Literaturii Române, a celor două volume de Opere realizate, ca o exemplară ediție critică, de profesorul universitar Marin Diaconu, care apoi avea să completeze cu alte două volume sinteza proiectată.
     Ideea realizării primului Colocviu Cioran, în aprilie 1991, la Sibiu, a avut‑o profesorul Ion Dur, care a trimis de altfel o invitație la Paris, cu propunerea ca Emil Cioran să sosească acasă pentru a fi sărbătorit la împlinirea vârstei de 80 de ani. Chiar dacă rășinăreanul desțărat nu a avut curajul să revină în România, în anii ce au urmat, Colocviul Internațional „Emil Cioran” a fost organizat pe mai departe, între coordonatori fiind asimilat și profesorul și poetul belgian Eugène Van Itterbeek (1934-2012), de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Primăria satului Rășinari a secondat mai totdeauna evenimentul științific de la Sibiu, acordând multe facilități, bucurând cu produse tradiționale pe participanții la Colocviu sau organizând trasee turistice pe urmele lui Emil Cioran.
     Colegul nostru belgian, un organizator entuziast și neobosit, a fructificat comunicările participanților de-a lungul a 17 ediții anuale și textele creației cioraniene, scoțând „Cahiers Emil Cioran. Approches critiques, Textes réunis par Eugène Van Itterbeek”. Primul număr din acea serie se deschide cu un omagiu adus atât lui Aurel Cioran (1914-1997), fratele „filosofului disperării”, cât și profesoarei Irina Mavrodin (1929‑2012), cunoscuta traducătoare din franceză în limba română, între multe altele, a capodoperei lui Marcel Proust, romanul În căutarea timpului pierdut. Intenția profesorului Itterbeek era să continue seria europeană a publicației „Les Cahiers de Louvain, Série européenne”, Louvain fiind orașul belgian unde el activase la Universitate, înainte de a se stabili în România.
     Cu rare excepții, am participat la sesiunile Colocviului, încântată să urmăresc nu doar personalitățile invitate din lumea largă, ci și pe studenții de la specialitatea Limba franceză, care organizau ateliere de traducere din texte cioraniene, sub îndrumarea profesoarei Irina Mavrodin și a colegelor noastre de la catedra de Limba franceză. Au fost câteva ediții când m‑am numărat printre comunicanți, cum s‑a întâmplat în aprilie 1999, când la Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalistică Sibiu am prezentat tema Relația lui Lucian Blaga cu Emil Cioran, de la admirație la contestare. Dezbaterile de nivel înalt pe teme cioraniene din sesiunile anuale ale Colocviului deveniseră un brand academic, în măsură să onoreze Sibiul universitar.
     După stingerea lui Eugène Van Itterbeek, răpus în anul 2012 de o boală crâncenă, proiectul Colocviilor Cioran a intrat într‑o perioadă de ambiguitate, unii dintre tinerii organizatori manifestând ambiții și orgolii mărunte, care au afectat prestigiul evenimentului. În schimb, Primăria comunei Rășinari și‑a menținut intactă tradiția comemorării celui mai glorios fiu al satului la nivel internațional, preluând și desfășurarea sub raport științific a Colocviului.
     În sesiunea din anul 2017, la Rășinari, a conferențiat prof. univ. Ion Dur, ca unic comunicant, iar în sesiunea anului 2018 același rol i‑a revenit prof. univ. Marin Diaconu, fapt ce ne‑a convins că proiectul Colocviului Cioran se afla într‑un impas major, în condițiile în care Facultatea de Litere din Sibiu s‑a retras din organizarea evenimentului. Concomitent, au dispărut și atelierele studențești de traducere, ce nutriseră speranța că se putea configura la Sibiu o tânără generație de translatori.
     Într‑o asemenea stare de criză, ce amenința însăși tradiția spirituală și culturală temeinicită cu ani mulți înainte prin proiectul Cioran, mi‑am asumat această responsabilitate în anul 2019, având alături Uniunea Scriitorilor din România, filiala Sibiu, în frunte cu președintele ei, scriitorul Ioan Radu Văcărescu, Liga Culturală „România‑Franța”, Sibiu, activă din 1990 până în prezent, și Primăria comunei Rășinari, care pe mai departe s‑a implicat organizatoric și financiar, în frunte cu domnul Primar ing. Bucur Bogdan.
     Începând cu ediția a XXV‑a, 2019, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, a inițiat Premiul „Emil Cioran”, oferit pentru prima dată scriitoarei Alina Diaconu, sosită din Buenos Aires cu noua ei carte, tradusă din spaniolă în română, Dragă Cioran (Cronica unei prietenii). Locul comunicantului unic l‑a luat o sesiune științifică la care au vorbit 17 participanți, unii filosofi, alții literați, uniți prin pasiunea cu care cercetează opera lui Emil Cioran. Colocviul Cioran, care și‑a extins activitatea pe trei zile, a cuprins prezentarea unor studii sau eseuri, lansări de carte, recitaluri actoricești și un spectacol de teatru susținut de colectivul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda. În satul obârșiei lui Emil Cioran, tradiția cere să organizăm un moment religios de pomenire și de comemorare a filosofului la Biserica „Sfânta Treime” din localitate. Evenimentul s‑a încheiat cu o excursie tematică în Mărginimea Sibiului, intitulată „Pe urmele lui Emil Cioran”.
     În Cuvântul lămuritor pe care l‑am scris la volumul Caiete Cioran – Ediția 2019, am detaliat „povestea” interesantă și dramatică a „Caietelor Cioran” scoase în Franța, la Paris, și respectiv la Sibiu. Anul acesta, la ediția a XXX‑a a Colocviului Internațional Cioran, va fi lansat într‑o nouă serie cel de‑al cincilea „Caiet Cioran – 2024”, tipărit de Editura Techno Media Sibiu, responsabilitatea noastră fiind aceea de coordonator al antologiei comunicărilor. Unitatea stilistică a volumului a fost asigurată de câteva reguli recomandate autorilor, precum scrierea cu italic a titlurilor de articole și cărți, spre a le deosebi de cele ale publicațiilor, marcate prin ghilimele, folosite la citate, prin definiție. În felul acesta paginile nu par prea încărcate. Notele bibliografice, așezate la baza paginilor, spre a fi cu adevărat eficiente pentru cititori, păstrează structura clasică, fără a fi tentați de inovațiile cu care se concurează școlile biblioteconomice de pe o parte și de pe cealaltă a Atlanticului. După ce le‑am studiat cu multă atenție, chiar le‑am prezentat studenților noștri la cursul de bibliografie, am decis să păstrăm formula care slujește responsabilitatea de a orienta cititorii în exercițiul apropierii de sursele documentării: autor, titlul pus în italic, editura, localitatea, anul apariției și pagina de la care s-a citat. Nu am acceptat citatele puse în italic și nici alte inovații care nu au scopul de a înlesni o mai bună receptare a textului, chiar dacă ele sunt răspândite în lumea largă a publicațiilor științifice. Și, dimpotrivă, Op. cit. începe cu majusculă pentru că reprezintă un titlu și de aceea preia regimul grafic al lui.
     Obiectivul de viitor este ridicarea calității științifice a comunicărilor și asigurarea în sesiune a unui timp mai larg pentru dezbateri pe seama temelor tratate. Pentru comunicanții care nu au posibilitatea să se prezinte la Rășinari, asigurăm condiții tehnice de prezentare prin zoom a temelor stabilite în program. În ultimii cinci ani, am dat șansa unor cioranologi din Paris, din Haga, de la Detroit și Denver să intre în dialog cu noi pe durata sesiunii științifice, comunicanților alăturându‑li‑se și iubitori ai gânditorului de la Paris aflați în țări străine. La ceas aniversar, putem conchide că la Rășinari se desfășoară anual un eveniment dinamic și bogat ca forme de evocare a personalității transilvănene celei mai reprezentative pe plan universal.

Anca SÎRGHIE